duminică, 26 februarie 2012
duminică, 3 iulie 2011
Stii sa privesti?Stii sa citesti printre randuri?Vezi ce e aici?Pentru ca eu nu-mi dau seama.Ce doare de fapt atat de tare?Ce e in neregula?Ce nu merge bine?Unde gresesc?Stii sa-mi fii alaturi,sa ma tii de mana?Sa scrii povesti?Sa desenezi litere?Ca apoi sa le lasi sa zboare?
Darama zidul.Ia piatra cu piatra,caramida cu caramida.Fa-l sa dispara. Sterge si praful lasat in urma lui.Sterge-mi rujul rosu de pe buze.Nu vrem sa se vada. Sterge orice urma,orice semn ,orice amprenta ramasa.Fa sa nu existe nici amintirea lui..Lasa doar zambetele false.Trupul si sufletul perfect.Neatinse..Si tine-ma aproape.Nu ma lasa sa plec.Nu pentru ca vrei asta,ci pentru ca am eu nevoie.Minte-ma,spune-mi ce vrei,dar sa fie frumos.Sa nu ma lasi niciodata sa vad realitatea.Ma va izbi de fiecare data cu aceeasi putere.Nu intelegi ca nu vreau ca nimic sa fie real? Aici,e bine.Aici,soarele zambeste altfel in fiecare dimineata.Si cafeaua are gust diferit.Aici,fiecare fum conteaza.Aici,nu e nimic din ce crezi.Nu e nici nebunie,nici pofta de necunoscut.E nevoie de intelegere si armonie.Aici,poti sa-ti iei tricoul pe dos.Nimanui n-o sa-i pese.Poti sa privesti clar.Poti sa asculti linistea si sa observi clipele trecand pe rand.Aici,poti sa numeri picaturile de ploaie care au curs in fiecare loc unde ai patruns.Aici..ai sa vezi ca sunt prea multe.Atat de multe,incat poti sa te inneci.Ai sa te izbesti de ganduri,dorinte,trecut..Ai sa te sperii. .Si ai sa fugi.
Nu asta fac oamenii cel mai bine?Fug.Cauta o cale de scapare cand vad ca e prea mult.Si ai sa fugi si tu..ai sa gasesti acea portita de scapare si ai sa pleci.Fara sa te uiti in urma,fara remuscari,fara regrete,fara sa-ti pese.Fara nimic.Si atunci o sa se ridice alt zid,mult mai puternic ca celalalt..pe care tu poate l-ai daramat.Dar asta nu conteaza.Ai sa te bucuri ca ai scapat .Si ca ai mai adaugat inca o picatura de ploaie in acel haos.
Sa nu uiti insa..ca „aici” inseamna eu.
joi, 2 iunie 2011
Oricum,eu nu ma mai intorc!
A mai ramas putin.Putin din tot.Putine clipe,putine lacrimi,putine zambete.Taceri.A mai ramas atat de putin,incat nu realizezi.Nu vrei sa realizezi.E prea dura realitatea.Sunt prea multe intrebari,dar prea putine raspunsuri.Nu vrei sa te gandesti la asta,ti se pare prea devreme,dar de fapt e prea tarziu.Ce o sa se intample,cum iti cladesti un drum in viata?Ce si pe cine lasi in urma?Te vei intoarce vreodata la ce ai avut?
Eu..nu o sa ma intorc.Nici de-ar fi sa arda pietrele si sa urle apa de durere.Nu o sa ma intorc.Pentru ca nu ati fost acolo,pentru ca nu m-ati sprijinit niciodata.Pentru ca nu ati avut incredere in mine si nu m-ati iubit.Nu o sa ma intorc mama,pentru ca nu mi-ai fost parinte in toti acesti ani!Tata,nu am de ce sa ma intorc la tine.Ai plecat mult prea devreme si te-ai intors crezand ca poti schimba ceva dupa atatia ani prin „ajutor financiar”.Bunicule,ai fost singurul pe care l-am iubit mai mult decat orice si am avut incredere in tine.Ai fost singurul care am crezut ca ma poate intelege,ca ma poate ajuta,dar m-ai dezamagit si tu.De ce ai facut asta?De ce nu m-ai crezut cand ti-am zis ca pot?Bunico,iti multumesc pentru bunurile materiale si pentru banii de care am avut nevoie de la tine,dar in afara de asta,nu ai facut nimic decat sa tipi si sa scuipi cuvinte mereu.Pe tine te urasc cel mai mult.Iti multumesc ca mi-ai facut viata un calvar,ca ai reusit de fiecare data sa ma faci sa ma simt mizerabila,ca ai reusit sa ma inchizi atat de tare in mine incat sa nu mai am incredere nici in propria persoana.
Va multumesc tuturor de fapt ca m-ati transformat in piatra.Ati spus si ati facut atatea incat cuvintele nu mai au niciun efect asupra mea,iar nepasarea e evidenta.
Cuvintele au durut,tot a durut.Dar am jurat ca nu ma intorc.Si am jurat si ca o sa va demonstrez ca pot.Tot ce n-ati crezut pana acum,tot ce nu ati facut pana acum.Eu am sa reusesc.Chiar daca ar fi sa rastorn munti pentru asta si sa calc peste oameni.Am sa reusesc.Si atunci,jur ca o sa va para rau.Dar o sa fie prea tarziu pentru regrete.Pentru ca nu poti da timpul inapoi,iar lacrimile si regretele nu rezolva nimic.Amintirile nu se sterg.Raman impregnate in minte si in suflet ca o pata neagra ce nu se mai duce.Cel mult le poti incuia intr-o cameruta,sa nu poata iesi la suprafata.Sa ramana acolo pentru vesnicie si sa nu stie nimeni de ele.
Asadar,dragi parinti si bunici,va multumesc pentru ca m-ati crescut pana acum si mi-ati oferit „tot” ce aveam nevoie,adica bani in cazul vostru, si sper ca viata o sa va deschida ochii candva.Oricum,eu nu ma mai intorc.
Cu drag,iubita voastra fiica si nepoata
luni, 18 aprilie 2011
Dar te-ai gandit vreodata cum arati in ochii altora?
[Ce-ti pasa?Tu poti sa-ti pierzi si sufletul,ca doar nu tii la el.Poti sa traiesti si fara sa simti.]
[Ce-ti pasa?Tu poti sa-ti pierzi si sufletul,ca doar nu tii la el.Poti sa traiesti si fara sa simti.]
duminică, 17 aprilie 2011
sâmbătă, 16 aprilie 2011
Turgheniev-Apele primaverii
„Este adevarat ca cei pe care ii intalnim ne pot schimba uneori atat de profund,incat apoi nu mai suntem aceiasi,chiar in ceea ce priveste numele.Sa alegi indoiala ca filosofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mijloc de transport.”
„N-am vazut-o niciodata zambind.Isi pusese parca un lacat pe suflet,iar cheia o aruncase in apa.”
„Trebuie ori sa ne infrangem firea,ori sa nu ne analizam deloc.”
„Ea tacea si desena cu umbrela in nisip.Desena mereu cu umbrela in nisip,si apoi stergea cele desenate.”
„Clipele linistite si monotone din viata sunt acelea care ascund mari bucurii.”
„Oamenilor slabi le place sa foloseasca cuvinte tari,cand isi vorbesc lor insile.”
„Recunostinta este o datorie,toti oamenii isi platesc datoriile...dar iubirea nu este o moneda.”
„Acum tac si nu imi mai strig durerea pentru acele pierderi...Ele si asa ma macina mereu,ma macina pe tacute.”
„Imi vine sa rad...si ma mir de mine.”
„Fiara ranita se infunda in desis si se stinge acolo singura,de parca ar simti ca nu mai are dreptul nici sa priveasca soarele tuturor,nici sa respire aerul liber.”
„Tineretea mananca turta dulce si isi inchipuie ca asta-i painea cea de toate zilele.”
„Ca zilele trec,o sa treaca si viata si ce lasam in urma?”
„Dar fericirea n-are „maine”;ea nu are nici ieri;ea nu-si aminteste de trecut,nu se gandeste la viitor:ea are doar prezent si nici macar zi,numai clipa!”
„Te rog sa lasi deoparte orice eticheta.Mie imi place simplitatea.”
„Ia din viata tot ce poti,dar nu te darui altuia;sa-ti apartii tie,aici e toata filosofia vietii.”
[Recomand cartea!]
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
