Hai.Tranteste usa,sparge lustra.Fa ce stii mai bine sa faci.Da un pumn,doi in perete.Du-te apoi si ineaca-ti  amarul in bautura.Nu te uita la lumea din jur,pentru tine ei sunt niste papusi ce culmea,au fete umane!Indeparteaza-i pe toti din jurul tau,injura cand nu-ti convine ceva.Da cu pumnul in masa cand cineva e sincer cu tine.Mai bea o bere,poate trece.Bea doua,bea trei,bea zece.Asa..ca sa uiti de tot si de toate.Aprinde-ti o tigara si inalta-te cu fumul pe care il scoti.Numai ca..inca esti pe pamant.Unde ti-e capul?Unde ti-e demnitatea?Cum arati tu ca esti om ?Du-te dimineata acasa si varsa-ti furia pe ai tai,altceva mai bun nu stii sa faci.Toti sunt vinovati,mai putin tu.Nimeni nu are dreptate,doar tu.Numai tu existi in spatiul asta imens.Tu si problemele tale.Pentru tine nu conteaza altcineva.Bei,te droghezi,fumezi,si tot tu ai cele mai mari probleme.Te plangi ca nu ai viata care ti-ai dorit-o,dar ai luptat ca sa o ai?Te plangi ca Dumnezeu nu te-ajuta,dar te-ai rugat vreodata la El?Esti violent,razbunator,nu-ti pasa de nimeni si de nimic.Ai o doza mare de egoism in sange.Si e bine,in ochii tai.

                Dar te-ai gandit vreodata cum arati in ochii altora?

[Ce-ti pasa?Tu poti sa-ti pierzi si sufletul,ca doar nu tii la el.Poti sa traiesti si fara sa simti.]

Turgheniev-Apele primaverii

„Este adevarat ca cei pe care ii intalnim ne pot schimba uneori atat de profund,incat apoi nu mai suntem aceiasi,chiar in ceea ce priveste numele.Sa alegi indoiala ca filosofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mijloc de transport.”

„N-am vazut-o niciodata zambind.Isi pusese parca un lacat pe suflet,iar cheia o aruncase in apa.”

„Trebuie ori sa ne infrangem firea,ori sa nu ne analizam deloc.”

„Ea tacea si desena cu umbrela in nisip.Desena mereu cu umbrela in nisip,si apoi stergea cele desenate.”

„Clipele linistite si monotone din viata sunt acelea care ascund mari bucurii.”

„Oamenilor slabi le place sa foloseasca cuvinte tari,cand isi vorbesc lor insile.”

„Recunostinta este o datorie,toti oamenii isi platesc datoriile...dar iubirea nu este o moneda.”

„Acum tac si nu imi mai strig durerea pentru acele pierderi...Ele si asa ma macina mereu,ma macina pe tacute.”

„Imi vine sa rad...si ma mir de mine.”

„Fiara ranita se infunda in desis si se stinge acolo singura,de parca ar simti ca nu mai are dreptul nici sa priveasca soarele tuturor,nici sa respire aerul liber.”

„Tineretea mananca turta dulce si isi inchipuie ca asta-i painea cea de toate zilele.”

„Ca zilele trec,o sa treaca si viata si ce lasam in urma?”

„Dar fericirea n-are „maine”;ea nu are nici ieri;ea nu-si aminteste de trecut,nu se gandeste la viitor:ea are doar prezent si nici macar zi,numai clipa!”

„Te rog sa lasi deoparte orice eticheta.Mie imi place simplitatea.”

„Ia din viata tot ce poti,dar nu te darui altuia;sa-ti apartii tie,aici e toata filosofia vietii.”

[Recomand cartea!]

         Pot..sa plec.Cu sau fara tine.Pot sa plec si sa nu ma mai intorc niciodata.Sau pot sa plec si sa ma intorc la tine.Totusi,pot sa te las pe o margine de drum fara sa ma uit inapoi.Fara sa ma doara.Pot sa alung toate emotiile din mine.Pot sa-mi pun castile in urechi si sa dau muzica la maxim,sa nu te mai aud niciodata.Pot sa fac ce vreau.Pot sa traiesc si fara tine.Chiar pot!

Soulstorm

    Amalgam de sentimente.Tacere si frig.Timiditate,orgoliu si sarcasm.Pofta de necunoscut,furie.Zambet pe buze,dorinta,nebunie.O sosea continua cu prea multe mijloace de transport.Fum de tigara si alcool.Un vin bun,muzica clasica,un fotoliu rupt undeva in fundul camerei.Ascult.Muzica in surdina,parfum puternic,cald,vant rece afara.Geamul e deschis.Luna plina,mult prea multa liniste.Suflet inundat de ganduri.Amintiri,memorii,poarta e deschisa.Partituri din viata.Totul iese la iveala.Sunt doar eu cu mine.Traiesc din nou vechile momente.Ma sperii.Nu privesc inapoi,jur!Indiferenta.Trag ultimul fum din tigara,o arunc si inchid geamul.Gandurile se intorc la locul lor si se aseaza incetul cu incetul.Incui usa.Arunc cheia.Poarta e inchisa.O masina se aude trecand pe drum.Nu mai e liniste.Opresc muzica.Ma intind in pat.Adorm.Incepe o noua zi!

Cateodata

                 Cateodata e al dracului de greu,dar treci peste,ca trebuie sa o faci.Cateodata te uiti in jur si ti se face scarba de cata prostie este in jurul tau.Cateodata iti vine sa te dai cu capu de pereti si cateodata iti vine sa sari in sus de bucurie.Cateodata e prea greu,cateodata e mult prea usor.Cand e greu,nu-ti convine,dar cand e usor,parca e prea usor.Cateodata e prea bine,cateodata e prea rau,dar niciodata nu e doar bine sau doar rau.Cateodata profiti la maxim de momente.Dar cateodata incerci sa nu mai repeti aceleasi greseli si sa fii putin mai rationala.Cateodata faci glume proaste si iti bati joc de oameni,dar cateodata incerci sa te pui in locul lor si sa ii intelegi.Cateodata esti atat de nervoasa incat trantesti tot prin casa,dar cateodata nu te poate enerva nimeni.Pur si simplu esti prea calma.Dar niciodata nu regreti.

                  Cateodata urasti,cateodata iubesti.Cateodata iti pierzi controlul,alteori stai la locul tau.Cateodata  zambesti fals,iar alteori esti sincera.Cateodata esti ambitioasa,optimista si stii ce vrei,alteori esti total indecisa.Cateodata nu reusesti sa te atingi de lucrurile care conteaza,dar nu arati lumii lucrul asta.Cateodata te simti bine cand oamenii depind de tine,dar din cand in cand vrei ca tu sa depinzi de ei.Cateodata nu stii sa renunti,alteori renunti prea usor.Cateodata mai iei si decizii si incerci sa-ti pui gandurile in ordine,dar de cele mai multe ori lasi viata sa ti se intample.

                Salut.Sunt Anca!

Dintr-o suta,e doar un suflet viu care m-ajuta!

Am sa incep asa:

              Tii minte cand ai venit prima oara la mine si erai atat de timida incat nu stiai ce sa spui?Te-ai asezat pe pat si foarte rar scoteai cate un cuvant.Pe atunci,nu indrazneai sa ma injuri si sa-mi spui cand gresesc:)).Incetul cu incetul,te-ai apropiat de mine.Am invatat de la tine si ai invatat de la mine,cu toate ca eram „atat” de diferite.Am invatat sa te ascult,sa te inteleg si sa-ti suport crizele.Si ai facut la fel.La inceput aveam mici „dispute” care s-au transformat in unele foarte mari.Stateam atat de mult impreuna incat ajungeam sa nu ne mai suportam una pe alta.Plangeam,urlam,ni se umplea paharul si ne varsam nervii una pe cealalta.Dar si radeam impreuna pana nu mai puteam,pana aveam lacrimi in ochi.Chestiile nebune din viata mea le-am facut cu tine.Am baut pana cand ai spus ca esti o lady si ai cazut sub masa:)).Am stat trei zile la tine pentru ca am fost orgolioasa si am fugit de acasa.Dar m-ai invatat sa trec si peste asta.Am mintit,ne-am batut joc de oameni ,am plecat la vatra dornei fara sa stie nimeni:)).Ne-am trezit amandoua in gara gresita la 12 noaptea pentru ca am adormit!Am cersit bani pe strada ca sa ne luam o supa si ne-am intors acasa cantand vama veche pe drum.Am fost amandoua in momentele cele mai frumoase din viata noastra si le-am trait cum am stiut.Am facut greseli si ai facut greseli.Dar am invatat sa ne iertam si sa lasam una de la alta.Ne-am certat,ne-am injurat,ne-am spus lucruri care au durut poate mai tare decat o palma.Am stat o luna certate.Nu am scos un cuvant niciuna si am spus ca nu ma intorc niciodata la tine.Dar prietenia dintre noi a fost atat de puternica incat ne-am impacat inevitabil.Am trecut peste toate nebuniile,toate dezamagirile si cacaturile din viata noastra impreuna.Inca nu am invatat sa ne respectam,dar o sa ajungem si la asta:)).Ai fost langa mine cand mi-era rau pentru ca am baut prea mult si ma intrebai daca ma simt bine cand dormeam cu capul pe un veceu:))(a fost o intrebare tampita,dar iti pasa!).Am stat pe o banca cu tine la 4 dimineata in Radauti si ti-am adus cafea.Am stat amandoua „pe dreapta” fara niciun ban ca sa ajungem acasa si apoi te-a apucat depresia si ai inceput sa plangi si sa dai vina pe mine.L-ai imbratisat pe Adi de la Spring,atat de depresiva erai=))).Dar am trecut si peste asta!

     Tot ce vreau sa spun e ca iti multumesc ca esti aici,acum,langa sufletul meu.Si ca,orice s-ar intampla si oricate am face,ne avem una pe alta.Ca au fost prea multe intre noi si ca ,ai vazut si tu,nu putem sa stam despartite.Pana la urma tot ne intoarcem de unde am plecat:)).Ca ai niste crize de mi se umple paharu cu totu cateodata si ajung la limita si atunci imi vine sa-ti fut doua palme.Dar tot acolo sunt!Si am sa raman.Nu plec nicaieri.

     Te iubesc Roxana,mai mult decat orice.Si vreau sa stii asta!

Fragmente Aharon Appelfeld

·        „Isi inchipuie ca,daca va imbraca paltonul scurt,va arata mai tanar.Anii se cunosc in mers si in fiecare rid.”

·         „Ani la rand n-am inteles de ce fantanile erau seci.Mi se parea ca,daca voi sapa mai adanc,voi gasi apa vietii.”

·         „Cuvintele care nu sunt legate de o durere nu sunt cuvinte,ci niste paie pe miriste.Toata viata m-am indreptat spre locuri carora nu le apartineam,spre cuvinte care nu izvorasera din mine.”

·         „Ziua era impartita in felii lungi de tacere sau de emotie.Ca si cum s-ar fi decis undeva ca vorbele sunt mai scumpe decat aurul si nu avem voie sa le risipim.”

·        „Adevarul nu este de-ajuns.Daca nu e imbracat in cuvintele potrivite,pare fals,ba chiar mai rau,pare o prefacatorie sau o ipocrizie.”

·         „Memoria nu pastreaza intotdeauna detaliile corecte,tendinta de a infrumuseta e omeneasca si nu e usor sa scapi de ea,dar cu toate acestea are senzatia ca atinge acelasi aer si acelasi pamant care i-au adus pe lume pe evreii muntelui.”

·        „Sufletele pierdute nu dispar,ci se reincarneaza sub forme diferite in alta generatie.”

My work

Poveste

   Sa spunem ca suntem la o piesa de teatru.Decorul pare perfect,totul pare asezat exact cum trebuie.Personajele isi joaca rolul cum nu se poate mai bine.Sa spunem de asemenea si ca piesa de teatru e o scena fara sfarsit,ca fiecare persoana din sala trebuie sa-si aleaga un sfarsit,sa raspunda la o intrebare,sa faca o alegere.Bun.Povestea suna asa:

    Doua personaje.Un el si o ea.

Ea :Persoana simpla,imbracata in blugi,naturala.Pare genul de persoana care nu prea se implica,genul de persoana putin timida cateodata,cuprinsa de frica.Si totusi este un amestec ciudat intre inger si demon.Oricine a cunoscut-o vreodata nu a vrut sa ramana langa ea pentru ca „parea ciudata”.Uneori egoista,orgolioasa,trista,alteori bine dispusa,fericita.Viata ei?Nu prea usoara,dar nu povesteste despre ea.Nu vrea sa-si aminteasca trecutul.Poate a avut uneori incredere,dar de cele mai multe ori a fost tradata,asa ca a incetat sa se mai increada in oameni.Ii e frica de ei mai mult ca niciodata.Ii e frica si de ea insusi pentru ca de multe ori se dezamageste singura si nu stie sa spuna STOP.Dar inca invata din greseli si spera ca intr-o buna zi lucrurile vor sta diferit.

El:Isi traieste viata la maxim,profita de orice clipa,rade la fiecare gluma,si pare chiar sa se bucure de viata.Nimeni nu il cunoaste prea bine pentru ca nu isi expune sentimentele,nu vorbeste despre dezamagirile din viata lui.Sau daca vorbeste,intr-un fel sau altul ajung sa fie de fapt bune.Pare genul de persoana directa, care mereu spune ce simte.Cu toate astea,parca ascunde ceva.Oricat de direct ar fi,parca nu ar vrea sa-si recunoasca nici lui insusi anumite lucruri.Parca i-ar fi frica sa –si lase inima la vedere.Mereu cu zambetul pe buze,nu pare niciodata suparat.Pare cea mai puternica persoana pe care a cunoscut-o.Il admira pentru ce este,pentru ca nu pune prea mult suflet,pentru ca poate sa fie asa.Ar vrea sa fie si ea ca el,dar nu stie daca poate.

     Actul 1:

El si Ea se intalnesc ocazional pe strada.Ea il cunoaste din vedere,dar nu a vorbit niciodata cu el.Il place,tot timpul a avut o parere buna despre el.Trec unul pe langa altul,nu zic nimic.

El(intorcandu-se spre ea):Vroiam sa merg sa beau o cafea.Vrei sa ma insotesti?

Ea(uimita,se gandeste cateva secunde):Nu stiu daca e o idee prea buna,nu am mai vorbit pana acum.

El:Te rog nu ma refuza!

Ea accepta.

    Merg la o cafenea din apropiere,se aseaza la o masa mica,rotunda,nu prea comoda.Urmeaza cateva minute de tacere.El se uita la ea.Ea il evita cu privirea.Ar fi vrut sa spuna ceva,dar se simtea mult prea neputincioasa in fata lui.Pur si simplu nu-si gasea cuvintele.Iar El nu inceta sa o priveasca.Ea isi aprinde o tigara si trage cu putere din ea.Cade pe ganduri.

El:Te cunosc.Te-am vazut de cateva ori,dar nu am avut niciodata ocazia sa stau de vorba cu tine.Imi erai simpatica.Ma bucur ca am avut ocazia acum.

Ea:Si mie imi face placere sa stau cu tine de vorba acum.Si totusi,cu ce ocazie m-ai invitat aici?

El:Ti-am spus,imi pareai simpatica.As vrea sa iesim,sa aflu mai multe despre tine.Ce fel de persoana esti,ce lucruri iti plac.Vreau sa aflu tot ce se poate.

Ea:Poate nu o sa-ti placa ce o sa afli despre mine.

El:Este trecutul tau,viata ta,momentele tale.Respect acest lucru si cred ca pot sa inteleg.

Ea zambeste.

Isi deschide sufletul in fata lui.Vorbesc.Rad impreuna.Povestesc momente.Se privesc indelungat o vreme.Urmeaza un moment de tacere.

Ei ii suna telefonul.Trebuie sa plece.El ii spune ca o sa o mai caute si o saruta usor pe obraz.Ea se inroseste si pleaca.Nu vrea sa se vada teama din ochii ei.

     Actul 2

Dupa aproximativ o saptamana:

Ea fumeaza o tigara intr-un  parc pe o banca.El o vede si se opreste.Se aseaza langa ea.Ea nu scoate niciun cuvant,nu schiteaza niciun zambet.Pare trista.

El:Imi dau seama ca se intampla ceva cu tine.Vad asta in ochii tai.

Ea nu-i raspunde.

El:Putem vorbi despre asta.Poate te pot ajuta.Te rog spune-mi ce se intampla!

Ea:Nu cred ca poti.Nu cred ca ai trecut vreodata prin asa ceva.Dar am sa-ti zic totusi.

Ea incepe sa vorbeasca.El o asculta atent,urmarindu-i micile gesturi facute cu mana,fiind atent la toate detaliile.Observa cum isi trece mana elegant prin par si cum isi apleaca privirea de fiecare data cand El se uita in ochii ei.Isi da seama din cuvinte de teama si de inocenta ei.Dar nu spune nimic.O lasa sa vorbeasca

Ea incepe sa rada.O amuza faptul ca cel pe care-l considera atat de „perfect” sta pe o banca cu Ea si impartasesc experiente.

Stau o perioada pe banca aia si isi dau amandoi seama ca,desi sunt atat de diferiti,se inteleg mult prea bine.Invata sa se asculte reciproc.

Ea stie ca nu e bine.Ca e o dezamagire iminenta,dar nu poate sa se opreasca.

El o saruta.

Ea tace.Dupa putin timp,se ridica si pleaca in graba.Fara un ramas bun,fara un adio,pur si simplu pleaca.Ii era frica.

El ramane pe acea banca,umarit de ganduri.Nu intelege de ce ii este atat de teama.Nu intelege de ce fuge mereu.Vrea sa inteleaga,sa o inteleaga,sa-i aline suferinta si sa o ajute.Dar nu stie cum.Nu pleaca dupa ea,nestiind ce sa faca.

Actul 3

Ea ia decizia sa lase teama la o parte.Sa aiba incredere in el,sa incerce,chiar daca dezamagirea era iminenta.Vrea sa riste macar o data in viata ei.Se gandeste mereu la el,isi ia inima in dinti si il suna.

Se intalnesc pe aceeasi banca.Ii spune tot ce are de spus,tot ce vroia sa stie.Nu ii ascunde nimic.Se deschide total in fata lui.Se indragosteste de el.

Pleaca de pe acea banca impreuna.Ea se simte implinita.Nu stie daca e cel mai bun pas,dar spera sa fie.Isi doreste cu disperare lucrul asta,are nevoie de El in viata ei mai mult decat orice.Asa ca se lasa dusa de val.Nu se gandeste la viitor,nu isi face planuri,se lasa doar dusa de val.Momentele si detaliile mici dintre ei contau prea mult ca sa-si faca planuri mai mari.Traiau clipa si doar asta conta.Momentele alea mici ii faceau viata frumoasa.

   [Asta e sfarsitul meu,al vostru care e?]

“It's not about what happened in the past, or what you think might happen in the future. It's about the ride. And you know what...when you least expect something great might come along. Something better than you even planned for.”


                                                                       [Povestea e fictiva si trebuie tratata ca atare!]

Leapsaaa!!

Ziua cea mai frumoasă? –Hmm..o zi cu soare,primavara de preferat!
Lucrul cel mai ușor-Sa-ti bati joc de sentimente

Cel mai mare obstacol-Frica

Cea mai mare greșeală?-Uitarea

Cauza răutăților?-Nepasarea
Cea mai mare înfrângere?- Dorinta cuiva de a pleca din viata ta
Prima necesitate?-Cineva care sa fie acolo
Cel mai mare mister?- Viata

Cel mai mare defect?- Naivitatea
Persoana cea mai periculoasă?- Ipocritul
Cel mai urât sentiment?- Ura
Cel mai frumos cadou?- Iubirea

Cel mai bun remediu? -Timpul
Sentimentul cel mai frumos?- Fericirea