E duminica,e dimineata si e un vant rece afara.M-am trezit cu starea asta de dor,dor de copilarie,dor de inocenta,de lucrurile bune din viata mea,dor de mine,dor si de tine.Ai intrat acum mult timp in viata mea,facandu-ti loc prin tot acel haos.Ai intrat incet,ai invatat sa ma asculti,sa ma alinti,fara sa ceri altceva la schimb.Ai fost acolo cand am avut nevoie si am fost acolo cand ai avut nevoie.Ti-au ramas amprentele pe inima mea si nu prea pot sa le sterg.Dar traiesc cu ele,invat sa traiesc cu ele.Ma trezesc in fiecare dimineata,ma uit in oglinda,ma privesc si zambesc.Zambesc pentru ca stiu ca nu ai fost unul dintre „cei obisnuiti”.Zambesc pentru ca, cand imi amintesc de tine,imi amintesc clipele frumoase petrecute impreuna,toate detaliile,neimportante pentru majoritatea,dar importante pentru noi doi.Zambesc pentru ca stiu ca candva m-ai iubit,si stiu ca lucurile nu au fost cum trebuiau sa fie,dar nu imi pare rau.Tu ai fost cel care m-a invatat sa iubesc,sa imi pese.Datorita tie sunt acum unde sunt.Si iti multumesc pentru asta si iti doresc tot binele din lume,desi cateodata mi-e rau dor de tine..
Stiu... ca ai luptat sa ajungi sa spui lucrurile astea cu zambetul pe buze ...si mai stiu ca de asta te apreciez cel mai mult ...lupti si castigi tot timpul ...Si ptr asta te apreciaza si altii ..care te iubesc si iti sunt alturi tot timpul si pot sa spun ca copilaria am petrecuto impreuna ..eu inca nu am terminat-o si sincer nu vreau sa se termine ..te tin minte cand zambeai si imi spuneai: "Eliza asa de fercita ca sunt acum cu el" ...Nu ti-a vrut raul dar uneori si mie mi-e ciuda ptr ce a facut ...Dar totusi ai trecut peste ..si ti-a fost greu stiu asta ..e de neuitat unele lucruri ....Fain !! Bafta in continuare
RăspundețiȘtergere